Book Creator

Stări de agregare

by Carmen Horlescu

Cover

Loading...
TRANSFORMĂRI DE STARE DE AGREGARE
Transformări de stare de agregare


Starea de agregare este o formă de organizare a materiei omogenă din punct de vedere al proprietăților fizice și chimice.
Clasic, există trei stări de agregare: solidă, lichidă şi gazoasă.
Pentru o substanţă dată, fiecare stare de agregare este caracterizată de proprietăţi chimice şi fizice distincte.
Substanțele nu ,, preferă ,, o anumită stare de agregare.
Temperatura și presiunea atmosferică sunt cele ,,responsabile,, pentru starea de agregare în care se găsesc substanțele.

Reține!
1. Transformarea stării termice este determinată de schimbul de căldură.

2. Schimbarea stării de agregare se face cu absorbţie sau cu cedare de căldură, dar temperatura substanţei nu se modifică în timpul procesului.

3. În timpul schimbării stării de agregare volumul substanţei se modifică, dar masa substanţei rămâne constantă.

4. Căldura schimbată de un corp în timpul schimbării stării de agregare se numește căldură latentă.
Topire și solidificare

Atunci când un lichid este răcit la o anumită temperatură, el trece în stare solidă.
- Procesul fizic se numește înghețare sau solidificare.
În cazul apei, procesul este însoțit de o anomalie termică prin care volumul gheții devine mai mare decât al apei.Implicit, densitatea scade prin înghețare, fapt care justifică plutirea gheții.

Prin creșterea temperaturii unui corp solid se intensifică mișcarea de vibrație a atomilor din rețeaua cristalină. La o anumită temperatură, vibrația devine atât de energică încât legăturile care țineau atomii în structura geometrică se rup și substanța devine lichidă.
- Acest proces se numește topire.

 • Procesul invers topirii, solidificarea, se obține prin scăderea temperaturii lichidului până la trecerea lui în stare solidă.

• Trecerea din solid în lichid și din lichid în solid se face la aceeași temperatură. Această temperatură se numește temperatură de topire.
Vaporizare și condensare

Atunci când apa este încălzită, o parte din ea trece în stare gazoasă numită și stare de vapori.
- Procesul de trecere din stare lichidă în stare de vapori se numește vaporizare.
Prin convecție, vaporii calzi se ridică. Capacul este rece și, în contact cu vaporii preia din căldura acestora. Astfel, vaporii se răcesc și trec în stare lichidă.
- Spunem că vaporii condensează.

• Atunci când un lichid se află într-un vas neacoperit, chiar dacă temperatura este mai mică decât cea de fierbere, o parte din el se evaporă. În acest caz, vaporizarea are loc lent și se numește evaporare.

 • Atunci când un lichid este încălzit până la o anumită temperatură, vaporizarea are loc în toată masa lui. Acest proces se numește fierbere, iar temperatura la care el are loc se numește temperatură de fierbere și depinde de natura substanței.

- Trecerea din stare de vapori în stare lichidă este procesul invers vaporizării și se numește condensare.
Sublimare și desublimare

 

- Trecerea din stare solidă în stare gazoasă se numește sublimare.

Ea poate fi observată la anumite substanțe ca iodul, naftalina, camforul, gheața carbonică etc.

- Procesul invers, de trecere din stare gazoasă în stare solidă, se numește desublimare.

 Gheața (zăpada) carbonică se obține prin desublimarea dioxidului de carbon.
PrevNext