Book Creator

Simbolurile statului Român

by VICTOREL FRINCU

Pages 2 and 3 of 12

Simbolurile
Statului Român
FRÎNCU VICTOREL
Șc. Gimnazială AMARA
Comic Panel 1
Loading...
Cuprins
Loading...
Drapelul României. . . . . . . . . . . . .3
Imnul Național al României . . . . .5
Ziua Națională a României. . . . . .9
Loading...
Loading...
Drapelul României
Loading...
Alexandru Ioan Cuza
Loading...
Loading...
 Istoria steagului naţional începe în anul 1834, atunci când Alexandru Ghica Vodă, domnitorul Ţării Româneşti, cere şi obţine permisiunea otomanilor de a arbora steagul românesc pe vasele comerciale şi în armată. Tricolorul ca simbol al națiunii românești poate fi văzut în picturile de pe pânza drapelului răscoalei lui Tudor Vladimirescu, în cadrul căreia li se atribuie pentru prima oară semnificația:Libertate (albastrul cerului), Dreptate (galbenul ogoarelor), Frăție (roșul sângelui).În timpul revoluţiei de la 1848, în ziua abdicării domnitorului Gheorghe Bibescu, guvernul provizoriu instaurat la Bucureşti promulga decretul cu numărul 1, de instituire a drapelului naţional. 

      Un alt moment important pentru istoria drapelului naţional a fost anul 1859 marcat de dubla alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Loading...
Alexandru Ghica Vodă
Comic Panel 1
În acea perioadă tricolorul având culorile dispuse orizontal.





       În prima parte a domniei acestuia fâşia albastră s-a aflat în partea superioară,pentru ca mai târziu acolo să fie dispusă cea roşie.





     După venirea la conducerea statului a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, a avut loc alinierea la standardele europene, optandu-se pentru dispunerea verticală a celor trei culori.
Tricolorul românesc îi însoţeşte pe ostaşii care aduc independenţa României în 1877. Spre el vor privi cu speranţă românii în lupta pentru unitate, încununată la 1918.      
Comic Panel 1
IMNUL ROMÂNIEI
Îl poți asculta AICI
  Noţiunea de imn de stat a apărut în 1862, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Atunci a fost organizat un concurs public pentru găsirea celui mai potrivit cantec care să fie adoptat drept imn naţional. La concursul public organizat sub domnia lui Cuza, s-a pus în joc un premiu de 100 de galbeni. 
     Câştigător a fost desemnat compozitorul Eduard Hubsch,cu piesa „Marş triumfal şi primirea steagului şi a Măriei Sale Prinţul Domnitor". Melodia nu a avut versuri şi a fost imn în această formulă până în 1881. Poetul Vasile Alecsandri a compus versurile,, Imnul regal român”
EDUARD HUBSCH
IMNUL REGAL 

                                                Vasile Alecsandri        

                  Trăiască Regele                  Trăiască Patria             
                   În pace şi onor                    Cât soarele ceresc, 
                   De ţară iubitor                     Rai vesel pământesc
                 Și Apărător de ţară.              Cu mare, falnic nume.

                   Fie Domn glorios               Fie-n veci el ferit 
                   Fie peste noi,                      De nevoi,          
                  Fie-n veci norocos              Fie-n veci locuit 
                   În război, război.                De eroi, eroi.

                    Doamne Sfinte,                    O! Doamne Sfinte,
                   Ceresc părinte,                      Ceresc Părinte,
                   Susţine cu a Ta mână          Întinde a Ta mână 
                    Coroana Română!.              Pe Ţara Română!

         Melodia a fost cântată pentru prima dată, cu versuri, la încoronarea regelui Carol I, în anul 1884. Imnul a fost, mai târziu, preluat şi inclus de compozitorul George Enescu la  sfârşitul  lucrării sale „Poema Română.
Poate fi ascultată AICI
V. ALECSANDRI (1821-1890) 
G. ENESCU (1881-1955)
După căderea monarhiei şi instaurarea regimului comunist, imnul de stat al ţării s-a schimbat. Noul imn al României comuniste a fost publicat pentru prima dată în 1948 în ziarul „Flacăra".
 Poezia  de propagandă „Zdrobite cătușe" a fost pusă pe muzica compozitorului Matei Socor. 
„Zdrobite cătuşe în urmă rămân, 
   În frunte-i mereu muncitorul,
   Prin lupte şi jertfe o treaptă urcăm,
   Stăpân pe destin e poporul” 

     Imnul „Zdrobite cătuşe” a fost înlocuit în 1953 cu „Te slăvim, Românie!". Versurile, tot propagandistice, erau compuse de Eugen Frunză şi Dan Deşliu. În imnul de stat al României din 1952, Lenin era personaj divinizat. 

         Te slăvim, Românie, pământ părintesc, Înfrăţit fi-va veşnic al nostru popor Cu poporul sovietic eliberator Leninismul ni-e far şi tărie şi avânt”. 
        Nicolae Ceaușescu a schimbat şi el imnul  ţării. În 1975 imnul naţional al României a devenit „Pe-al nostru steag e scris Unire", versurile fiind puse pe  muzica lui Ciprian Porumbescu. Tot sub Ceauşescu, în anul 1977 noul Imn al Republicii Socialiste România a devenit „Trei culori cunosc pe lume".AICI
            Revoluţia din 1989 le-a adus românilor, un nou imn.„Deşteaptă-te, române!", poezie intitulată la origine, „Un răsunet", a devenit imnul naţional al ţării după decembrie '89. Melodia ultimului imn al României a fost compusă de Anton Pann, iar versurile îi aparţin lui Andrei Mureşanu.
Poemul ” Un răsunet” care stă la originea actualului imn al României a fost redactat şi publicat în timpul  Revoluţiei de la 1848. Începând din 1848, „Deşteaptă-te, române!” a fost un cântec pe care românii l-au cântat în momentele cruciale ale istoriei. S-a auzit în timpul Războiului de Independenţă din 1877, în primul şi al doilea război mondial.
După lovitură de stat din 23 august 1944, când România s-a detaşat de alianţa cu Germania lui Hitler, imnul a fost cântat în mod spontan  şi transmis la toate staţiile radio. ”Deşteaptă-te române!” a fost cântat şi în ziua de 15 noiembrie 1987, când muncitorii de la uzina de Autocamioane din Braşov s-au revoltat. 
Pe 22 decembrie 1989, cântecul a fost cântat pe străzi de oamenii ieşiţi să-şi câştige libertatea, devenind instantaneu imn naţional. Actual imn al României are 11 strofe, iar la ocaziile festive sunt interpretate strofele 1, 2, 4 şi 11.
PrevNext