Book Creator

Teoria comportamentului producătorului

by Mădălina Galeru

Cover

Loading...
Teoria comportamentului producătorului
Loading...
Loading...
Întreprinzător- este o persoană sau un grup de persoane care are intițiativa organizării și gestionării unei întreprinderi, asumării riscurilor ce decurg dintr-o asemenea activitate, în scopul obținerii unui profit cît mai mare posibil.
Întreprinderea- este o unitate economică producătoare care combină factorii de producție în scopul obținerii unor bunuri sau servicii care, fiind realizate pe piață, aduc proprietarului întreprinderii un anumit proofit.
Funcțiile economice ale întreprinderii:
1) funcția de gestiune sau managerială - constă în organizarea, coordonarea, dirijarea și controlarea activității în cadrul unității economice respective.
2) funcția financiară - rolul său este de a aduna, a utiliza și a gestiona capitalul pe care îl are la dispoziție.
3) funcția "socială" - are mensiunea de agestiona resursele umane implicate în afacere.
4) funcția "de aprovizionare" - constă în procurarea bunurilor necesare pentru activitatea economică și gestionare lor.
5) funcția "tehnică" sau de producție
6) funcția "comercială" sau "de marketing "- constă în studierea pieței și comercializarea bunurilor și a serviciilor produse.
Clasificarea întreprinderior:
1. După domeniul de activitate
a) industriale b) agricole
c) comerciale d) bancare
e) de asigurări
2. După forma de proprietate
a) private b) publice c) mixte
3. După dimensiunea lor
a) mici (pînă la 100 salariați)
b) mijlocii (între 100 și 500)
c) mari (mai mult de 500)
4. După statutul juridic
a) individuale
b) coopetative
c) societăți
- de persoane
- de capitaluri
- societăți cu răspundere limitată
d) întreprinderi publice sub formă de regii autonome
Munca- este o activitate umană conştientă, un efort fizic şi intelectual, prin care oamenii, acționînd asupra naturii, obțin bunurile de care au nevoie. Munca este factorul determinant al oricărei activități economice.
Cele 3 faze ale muncii:
I- de încălzire
II- de randament maxim
III- de oboseală
Dimensiunea cantitativă a factorului muncă este determinată de:
a) durata săptămînii de muncă
b) nu mărul de lucrători implicați în procesul de producție.
Natura- constituie totalitatea elementelor naturale pe care omul le foloseşte pentru obținerea bunurilor şi serviciilor.
Pămîntul se identifică cu fondul funciar al unei țări, care, după structura sa, cuprinde:
a) terenuri agricole (pămînturi arabile şi plantaţii multianuale, păsuni);
b) terenuri cu destinație forestierǎ;
c) terenuri cu destinaţie specială (căi de comunicaţie, baze militare, poligoane);
d) terenuri destinate localităților (construcții, străzi, piețe etc.). 
Capitalul- constituie ansamblul bunurilor folosite pentru confecţionarea altor bunuri, destina te vînzării în scopul obţinerii unui profit.
In sens larg, după natura sa, capitalul se imparte în:
a) capital real, numit şi tehnic" sau „fizic", materializat în mijloace de producție, cum ar fi: materia prima, utilajele, clădirile, insta lațiile, drumurile etc.;
Capitalul fix sînt: utilajul, instrumentele, calculatoarele şi roboții industriali, clădirile cu destinație productivă, mijloacele de transport, animalele de muncă şi de reproducție, plantațiile multianuale etc. 
Capitalul circulant este: materia primă, materialele de bază şi auxiliare, combustibilul şi energia, apa, semifabricatele etc.
b) capital financiar, sub forma activelor financiare (bani în numerar sau depozite bancare, acțiuni, obligațiuni, titluri comerciale.

Etapa inițială de formare a capitalului o constituie investițiile de capital, care reprezintă cheltuielile efectuate pentru crearea şi modernizarea elementelor de capital.
Autor: Galeru Mădălina
PrevNext