Românii între Orient și Occident. Conservatorism și modernitate.

Proiecte de modernizare

Revenirea la domniile pământene, în 1822, a reprezentat pentru cele două țări ocazia să se îndepărteze de Orient pentru o nouă orientare politică și culturală.

Au fost elaborate proiecte care vizau forma de guvernare, introducerea sistemului separației puterilor în stat sau dezvoltarea economică a principatelor.

Aceste proiecte propuneau ca forma de guvernământ să fie republica, iar puterea în stat să fie încredințată Adunării obșești și unui divan, ambele formate din boieri.

Primii domnitori pământeni au fost: Grigore Dimitrie Ghica în Țara Românească și Ioniță Sandu Sturdza în Moldova.

Alte proiecte de reformă

1. În 1822, Constituția cărvunarilor, conform căreia conducerea statului trebuia asigurată de un domn pământean cu puteri limitate, ajutat de un Sfat domnesc cu puteri sporite

2. Boierul Ion Câmpineanu, conducătorul partidei naționale din Țara Românească, redactează în 1837 – 1838 două proiecte: Actul de unire și independență și Osăbitul act de numire a suveranului românilor.

Cele două proiecte susțineau înlăturarea suzeranității otomane și a protectoratului rusesc, unirea românilor, domnia ereditară, garantarea drepturilor și libertăților cetățenești.

Principatele, între puterea suzerană și puterea protectoare

PUTEREA SUZERAĂ=IMP. OTOMAN
PUTEREA PROTECTOARE=IMP. RUS

Convenția de la Akkerman (1826) prevedea:
1. domnii erau numiți pe o perioadă de șapte ani dintre boierii pământeni.
2. se punea problema elaborării unor regulamente pentru cele două principate.
3. se mai prevedea libertatea comerțului după îndeplinirea obligațiilor de aprovizionare a Porții.

Tratatul de la Adrianopol (1829).
1. menținea suzeranitatea otomană asupra principatelor.
2. instaura protectoratul rusesc și prevedea recunoașterea domniei pe viață. 3. Rusia se obliga să elaboreze regulamente generale pentru a reglementa politica internă a celor două principate.
4. Imperiul Otoman elibera raialele Brăila, Giurgiu, Turnu și era stabilită granița cu Țara Românească pe talvegul Dunării.
5. Prin acest tratat scădea considerabil influența Porții în principate.

Regulamentele Organice.

Au intrat în vigoare la 1 iulie 1831 în Țara Românească și la 1 ianuarie 1832 în Moldova.
Au fost redactate de un grup de boieri conduși de generalul rus Pavel Kiseleff.
Au avut rol de constiruție a Tărilor Române.

Prevederi:
1. principiul modern al separării puterilor în stat. Puterea executivă aparținea domnului, ales de Adunarea Obștească Extraordinară, și Sfatului administrativ; puterea legislativă era deținută de Adunarea Obștească, iar instanța supremă judecătorească era Înaltul Divan Domnesc.
2. reorganizarea învățământului.
3. reînființarea armatei naționale.
4. unificarea impozitelor.
5. desființarea vămilor interne și înființarea arhivelor de stat.

Primii domni regulamentari au fost:
1. Alexandru Ghica în Țara Românească.
2. Mihail Sturdza în moldova.

După înfrângerea Revoluției de la 1848, puterea suzerană și cea protectoare încheie în 1849 Convenția de la Balta Liman, ale cărei prevederi afectau grav autonomia principatelor.
1. Domnii erau considerați înalți funcționari ai Imperiului Otoman, numiți pe șapte ani de către sultan, cu acordul Rusiei.
2. În baza prevederilor acestei convenții, a fost numit domn Barbu Știrbei în Țara Românească și Grigore Alexandru Ghica în Moldova.

Barbu știrbei și grigore alexandru ghica au fost numiți domni regulamentari.

DICȚIONAR

convenție
înțelegere între două sau mai multe state, care reglementează relațiile dintre ele într-un anumit domeniu.

statut internațional
situație de drept internațional care reglementează poziția unui stat în raport cu alte state.

talveg
linie imaginară care unește punctele cele mai adânci ale unui curs de apă.

raia
cetate de graniță a unui stat vasal Imperiului Otoman, în care turcii își cantonau trupe pentru a interveni mai ușor dacă statul vasal nu își respecta obligațiile.

You've reached the end of the book

Read again

Made with Book Creator