Azotul

AZOTUL

Vasluian Laura-Maria

Poziția în sistemul periodic

În sistemul periodic, elementul chimic azotul N este situat în subgrupa principală a grupei a V-a și în perioada a II-a. Cei mai importanți oxizi de azot sînt NO și NO2, iar dintre compușii cu hidrogen – amoniacul NH3. Substanța simplă azot este alcătuită din molecule diatomice N2, cu legătură covalentă triplã nepolară. Legătura triplă face molecula de azot deosebit de stabilă. Iatã de ce, în condiții obișnuite, azotul este aproape inert, adică nu intră în reacții chimice.

Răspândirea în natură

Nitrogenul este, cantitativ, cea mai mare componentă a atmosferei Pământului (78,084% după volum, 75,5% după greutate) și este obținut pentru scopuri industriale prin distilarea fracțională a aerului lichefiat sau prin mijloace mecanice (de exemplu, prin membrana de osmoză inversată prin presiune). Compuși care conțin acest element au fost observați în spațiu.

N este creat în procesul de fuziune nucleară în stele. Azotul molecular este un constituent și al atmosferei lui Titan și a fost detectat în spațiul interstelar de David Knauth și colaboratorii săi. În atmosfera terestră înaltă la peste 200 km este prezent azotul atomic

Compușii

Principalul compus al azotului este amoniacul (NH3) deși hidrazina (N2H4) este și ea cunoscută. Amoniacul este oarecum mai simplu decât apa și în soluție formează ionul amoniu (NH4+). Amoniacul lichid este de fapt amfiprotic și formează ioni de amoniu și de amide (NH2-); amidele și nitrilii (N3-) sunt cunoscuți, dar se descompun la hidroliză. Oxizii cei mai răspândiți, trioxidul de azot (N2O3) și pentoxidul de azot (N2O5) sunt oarecum instabili și explozivi. Acizii corespunzători sunt acidul nitros (HNO2) și acidul nitric (HNO3), cu sărurile corespunzătoare numite nitrați. Acidul nitric este unul dintre puținii acizi mai tari decât ionul hidroniu (H3O+).

Proprietățile fizice

Azotul este un gaz fără culoare și fără miros, puțin mai ușor decât aerul: Mr(N2) = 28; Mr(aer) = 29 Este puțin solubil în apă (mai puțin chiar decât oxigenul nul). Azotul trece în stare lichidă la temperatura –196 C și la aceeași temperatură se vaporizează.

Proprietățile chimice

La trecerea unei descărcări electrice prin aer se formează oxid de azot (II):

N2+O2=2NO

Reacția azotului cu hidrogenul necesită condiții speciale de temperatură și presiune, dar și prezența unui catalizator:

N2+ 3H2=2NH3

Utilizări

1. la păstrarea prospețimii mâncărurilor împachetate
2. la acoperirea explozibililor lichizi
3. la producția de componente electronice
4. la producerea oțelului inoxidabil
5. pentru umplerea camerelor roților
6. la înghețarea și transportul produselor alimentare
7. la criogenarea corpurilor
8. în studiul criogeniei
9. pentru demonstrații în educația științifică
10. ca răcitor pentru senzori de infraroșu
11. ca amplificator de frecvență joasă în dermatologie
12. pentru eliminarea posibilelor excrescențe canceroase