Loading...
Loading...
Aluviuni...eroziuni...minuni...dezastre
•Prin eroziune se înțelege degradarea solului sau a rocilor, caracterizată prin desprinderea particulelor neconsolidate și îndepărtarea lor prin acțiunea ploii sau a vântului. Eroziunea poate fi combătută prin lucrări hidrotehnice, împăduriri etc. Eroziunea solului este deplasarea particulelor de solid de la suprafața uscatului prin acțiunea vântului, apei sau gheții sau ca urmare a acțiunii unor organisme vii (bioeroziune).
Eroziune eoliană – îndepărtarea progresivă a fragmentelor de sol și roci prin acțiunea
vântului.
Eroziune fluvială- distrugerea progresivă a materialului din albia și din malurile unui râu. Stabilizarea malurilor se poate face prin plantarea de copaci.
Eroziune glaciară – îndepartarea progresivă a rocilor de bază, a solului și a altor materiale de către ghețari.
Eroziune marină – îndepărtarea treptată a
materiilor din alcătuirea zonei litorale de către mare.
Eroziune pluvială –eroziune areolară incipientă, rezultată prin izbirea solului, descoperit de vegetație, de către picăturile de ploaie.
Eroziune termică – topirea unor bucăți de gheață încorporate în sedimentele de mal sau de albie, ce antrenează particule de sol, creând denivelări, nișe de mal
vântului.
Eroziune fluvială- distrugerea progresivă a materialului din albia și din malurile unui râu. Stabilizarea malurilor se poate face prin plantarea de copaci.
Eroziune glaciară – îndepartarea progresivă a rocilor de bază, a solului și a altor materiale de către ghețari.
Eroziune marină – îndepărtarea treptată a
materiilor din alcătuirea zonei litorale de către mare.
Eroziune pluvială –eroziune areolară incipientă, rezultată prin izbirea solului, descoperit de vegetație, de către picăturile de ploaie.
Eroziune termică – topirea unor bucăți de gheață încorporate în sedimentele de mal sau de albie, ce antrenează particule de sol, creând denivelări, nișe de mal
•Principala cauza a eroziunii solului din țara noastră trebuie căutată în primul rând în factorii naturali ai spațiului geografic al României, care prezintă, din acest
punct de vedere, următoarele caracteristici: relieful se caracterizează prin existența unei energii de relief mare și foarte mare; în toată zona montană, în cea de dealuri, și chiar o parte din câmpii sunt susceptibile de eroziune,
circa 18,28%milioane ha din cele 23.75 milioane ha cât are țara noastră. Restul suprafeței nu este in pericol de a fi erodată, dar, ea poate suferi de alte forme de degradare (înmlăștinare, salinizare).Condițiile geologice și litologice, participă prin rezistența mai mare ori mai mică a rocilor la eroziunea produsă de ape. Clima intervine prin caracterul torențial al precipitațiilor, care determină un regim nefavorabil al scurgerilor de
suprafața terenurilor aflate în pantă. Regimul scurgerilor de suprafață este elementul determinant în declanșarea și dezvoltarea eroziunii. Vegetația joacă un rol important prin faptul că poate asigura sau nu protecția solului si prin aceasta a însușirilor lui bune, împiedicând sau frânând scurgerea superficială a apelor.
punct de vedere, următoarele caracteristici: relieful se caracterizează prin existența unei energii de relief mare și foarte mare; în toată zona montană, în cea de dealuri, și chiar o parte din câmpii sunt susceptibile de eroziune,
circa 18,28%milioane ha din cele 23.75 milioane ha cât are țara noastră. Restul suprafeței nu este in pericol de a fi erodată, dar, ea poate suferi de alte forme de degradare (înmlăștinare, salinizare).Condițiile geologice și litologice, participă prin rezistența mai mare ori mai mică a rocilor la eroziunea produsă de ape. Clima intervine prin caracterul torențial al precipitațiilor, care determină un regim nefavorabil al scurgerilor de
suprafața terenurilor aflate în pantă. Regimul scurgerilor de suprafață este elementul determinant în declanșarea și dezvoltarea eroziunii. Vegetația joacă un rol important prin faptul că poate asigura sau nu protecția solului si prin aceasta a însușirilor lui bune, împiedicând sau frânând scurgerea superficială a apelor.