Loading...
Drogurile, un pericol
Drogul - este substanţa licită sau ilicită al cărei consum (din motive medicale sau din alte motive) determină fenomene de dependenţă şi toleranţă.
- barbiturice-somnifere: barbital, fenobarbital etc
- solvenți: toluen, acetonă, butan.
- alcool.
Drogul poate fi o substanță solidă, lichidă sau gazoasă, care afectează direct creierul și sistemul nervos, schimbă sentimentele, dispoziția și gândirea, percepția și/sau starea de conștiență, modificând imaginea asupra realității înconjurătoare.
Droguri Psihoanaleptice (stimulente ale sistemului nervos central)
- cocaină
- amfetamine și derivați: MDMA (Ecstasy)
- produse pe bază de cafeină: cafea, ceai, băuturi energizante
- nicotină din tutun.
- cocaină
- amfetamine și derivați: MDMA (Ecstasy)
- produse pe bază de cafeină: cafea, ceai, băuturi energizante
- nicotină din tutun.
Droguri Psihodisleptice (care produc modificări ale sistemului nervos central)
- derivate din canabis: hașiș, marijuana
- halucinogene: plante și ciuperci cum ar fi mescalină, peyote, psilocybină, LSD, compuși sintetici halucinogeni (DMT, DET, DPT, STP)
- anticolinergice:atropină, benztropină, scopolamină etc.
- derivate din canabis: hașiș, marijuana
- halucinogene: plante și ciuperci cum ar fi mescalină, peyote, psilocybină, LSD, compuși sintetici halucinogeni (DMT, DET, DPT, STP)
- anticolinergice:atropină, benztropină, scopolamină etc.
Există mai multe clasificări ale drogurilor, în funcție de criteriul avut în vedere. Astfel, din punctul de vedere al efectului asupra sistemului nervos central, drogurile se clasifică în următoarele clase:
Droguri Psiholeptice (inhibitoare ale sistemului nervos central)
- opioide: mialgin, fortral, metadonă, ketamină etc
- opiacee: opiu, morfină, heroină, codeină, papaverină
- tranchilizante, anxiolitice-benzodiazepine: alprazolam, diazepam, lorazepam, medazepam, nitrazepam
- opioide: mialgin, fortral, metadonă, ketamină etc
- opiacee: opiu, morfină, heroină, codeină, papaverină
- tranchilizante, anxiolitice-benzodiazepine: alprazolam, diazepam, lorazepam, medazepam, nitrazepam
În funcție de originea produsului se clasifică în:
- droguri naturale, obținute direct din plante sau arbuști: opiu și opiacee, cannabis și rășina acestuia, khat, frunze de coca și derivați, alte plante halucinogene.
- droguri de semisinteză, realizate prin procedee chimice pornind de la o substanță naturală extrasă dintr-un produs vegetal: heroină, LSD etc.
- droguri naturale, obținute direct din plante sau arbuști: opiu și opiacee, cannabis și rășina acestuia, khat, frunze de coca și derivați, alte plante halucinogene.
- droguri de semisinteză, realizate prin procedee chimice pornind de la o substanță naturală extrasă dintr-un produs vegetal: heroină, LSD etc.
- barbiturice-somnifere: barbital, fenobarbital etc
- solvenți: toluen, acetonă, butan.
- alcool.
Droguri Psihoanaleptice (stimulente ale sistemului nervos central)
- cocaină
- amfetamine și derivați: MDMA (Ecstasy)
- produse pe bază de cafeină: cafea, ceai, băuturi energizante
- nicotină din tutun.
- cocaină
- amfetamine și derivați: MDMA (Ecstasy)
- produse pe bază de cafeină: cafea, ceai, băuturi energizante
- nicotină din tutun.
Droguri Psihodisleptice (care produc modificări ale sistemului nervos central)
- derivate din canabis: hașiș, marijuana
- halucinogene: plante și ciuperci cum ar fi mescalină, peyote, psilocybină, LSD, compuși sintetici halucinogeni (DMT, DET, DPT, STP)
- anticolinergice:atropină, benztropină, scopolamină etc.
- derivate din canabis: hașiș, marijuana
- halucinogene: plante și ciuperci cum ar fi mescalină, peyote, psilocybină, LSD, compuși sintetici halucinogeni (DMT, DET, DPT, STP)
- anticolinergice:atropină, benztropină, scopolamină etc.
În funcție de originea produsului se clasifică în:
- droguri naturale, obținute direct din plante sau arbuști: opiu și opiacee, cannabis și rășina acestuia, khat, frunze de coca și derivați, alte plante halucinogene.
- droguri de semisinteză, realizate prin procedee chimice pornind de la o substanță naturală extrasă dintr-un produs vegetal: heroină, LSD etc.
- droguri naturale, obținute direct din plante sau arbuști: opiu și opiacee, cannabis și rășina acestuia, khat, frunze de coca și derivați, alte plante halucinogene.
- droguri de semisinteză, realizate prin procedee chimice pornind de la o substanță naturală extrasă dintr-un produs vegetal: heroină, LSD etc.
- droguri sintetice (de sinteză), elaborate în întregime prin sinteze chimice: metadonă, mescalină, LSD 25, amfetamină, ecstasy ori alte substanțe psihotrope obținute în laboratoare clandestine. Tot în această categorie sunt incluși și solvenții volatili și alte produse cu proprietăți asemănătoare drogurilor. Tot droguri de sinteză sunt considerate mai multe produse ce sunt deturnate de la folosirea lor tradițională, fiind totodată larg răspândite și ușor de procurat. Acestea antrenează o puternică dependență psihică și uneori fizică producând totodată și fenomenul de toleranță.
- DEPENDENTA - este fenomenul caracterizat prin nevoia imperioasă sau persistentă de a continua utilizarea drogului, ignorând consecinţele în plan fizic, psihologic şi social, în scopul obţinerii unei stări de bine sau pentru a evita starea de disconfort generată de întreruperea consumului substanţei respective.
- TOLERANTA - este fenomenul de adaptarea a organismului consumatorului la prezenţa unei substanţe denumite generic „drog”.
- SEVRAJ– denumit şi „sindrom de abstinenţă” reprezintă un ansamblu de simptome fizice şi psihice, ce apare la întreruperea administrării unei substanţe psihoactive, la administrarea unei doze insuficiente din această substanţă sau după administrarea unui medicament cu proprietăţi antagoniste faţă de cea psihoactivă.
- TOLERANTA - este fenomenul de adaptarea a organismului consumatorului la prezenţa unei substanţe denumite generic „drog”.
- SEVRAJ– denumit şi „sindrom de abstinenţă” reprezintă un ansamblu de simptome fizice şi psihice, ce apare la întreruperea administrării unei substanţe psihoactive, la administrarea unei doze insuficiente din această substanţă sau după administrarea unui medicament cu proprietăţi antagoniste faţă de cea psihoactivă.
EFECTELE CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA SISTEMULUI CARDIOVASCULAR
Efectele consumului de droguri asupra inimii si a vaselor de sange acopera un spectru larg, de la batai rapide ale inimii pana la un atac de cord.
Metamfetaminele, de exemplu, induc o tensiune arteriala ridicata care poate determina spargerea vaselor de sange si poate provoaca un accident vascular cerebral.
Consumul de droguri injectabile distruge venele si poate produce infectii bacteriene ale vaselor de sange si ale valvelor inimii.
Consumul drogurilor de club, ecstasy, prezinta riscuri cardiace grave. Se absorb rapid si elibereaza compusi care impiedica organismul sa le descompuna. Cu cat raman mai mult timp in organism cu atat creste riscul de a provoca batai neregulate ale inimii sau chiar insuficienta cardiaca.
Abuzul de steroizi anabolici poate creste nivelul colesterolului LDL din organism, sau colesterolul „rau”, si poate reduce nivelul colesterolului HDL, sau colesterolul „bun”, crescand riscul aparitiei unui atac de cord sau al unui accident vascular cerebral.
Efectele consumului de droguri asupra inimii si a vaselor de sange acopera un spectru larg, de la batai rapide ale inimii pana la un atac de cord.
Metamfetaminele, de exemplu, induc o tensiune arteriala ridicata care poate determina spargerea vaselor de sange si poate provoaca un accident vascular cerebral.
Consumul de droguri injectabile distruge venele si poate produce infectii bacteriene ale vaselor de sange si ale valvelor inimii.
Consumul drogurilor de club, ecstasy, prezinta riscuri cardiace grave. Se absorb rapid si elibereaza compusi care impiedica organismul sa le descompuna. Cu cat raman mai mult timp in organism cu atat creste riscul de a provoca batai neregulate ale inimii sau chiar insuficienta cardiaca.
Abuzul de steroizi anabolici poate creste nivelul colesterolului LDL din organism, sau colesterolul „rau”, si poate reduce nivelul colesterolului HDL, sau colesterolul „bun”, crescand riscul aparitiei unui atac de cord sau al unui accident vascular cerebral.
(MDMA sau ECSTASY)
EFECTELE CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA SISTEMULUI CARDIOVASCULAR
Efectele consumului de droguri asupra inimii si a vaselor de sange acopera un spectru larg, de la batai rapide ale inimii pana la un atac de cord.
Metamfetaminele, de exemplu, induc o tensiune arteriala ridicata care poate determina spargerea vaselor de sange si poate provoaca un accident vascular cerebral.
Consumul de droguri injectabile distruge venele si poate produce infectii bacteriene ale vaselor de sange si ale valvelor inimii.
Consumul drogurilor de club, ecstasy, prezinta riscuri cardiace grave. Se absorb rapid si elibereaza compusi care impiedica organismul sa le descompuna. Cu cat raman mai mult timp in organism cu atat creste riscul de a provoca batai neregulate ale inimii sau chiar insuficienta cardiaca.
Abuzul de steroizi anabolici poate creste nivelul colesterolului LDL din organism, sau colesterolul „rau”, si poate reduce nivelul colesterolului HDL, sau colesterolul „bun”, crescand riscul aparitiei unui atac de cord sau al unui accident vascular cerebral.
Efectele consumului de droguri asupra inimii si a vaselor de sange acopera un spectru larg, de la batai rapide ale inimii pana la un atac de cord.
Metamfetaminele, de exemplu, induc o tensiune arteriala ridicata care poate determina spargerea vaselor de sange si poate provoaca un accident vascular cerebral.
Consumul de droguri injectabile distruge venele si poate produce infectii bacteriene ale vaselor de sange si ale valvelor inimii.
Consumul drogurilor de club, ecstasy, prezinta riscuri cardiace grave. Se absorb rapid si elibereaza compusi care impiedica organismul sa le descompuna. Cu cat raman mai mult timp in organism cu atat creste riscul de a provoca batai neregulate ale inimii sau chiar insuficienta cardiaca.
Abuzul de steroizi anabolici poate creste nivelul colesterolului LDL din organism, sau colesterolul „rau”, si poate reduce nivelul colesterolului HDL, sau colesterolul „bun”, crescand riscul aparitiei unui atac de cord sau al unui accident vascular cerebral.
(MDMA sau ECSTASY)
EFECTELE CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA SISTEMULUI RESPIRATOR
Efectul cel mai nociv asupra cailor respiratorii si al plamanilor este cauzat de drogurile inhalabile, inclusiv marijuana, tutun si alte inhalante. Inhalarea pe nas, „trasul pe nas”, de heroina sau cocaina descompune tesutul nazal. In timp, tesutul nazal care separa pasajele nazale, septul, poate fi perforat (apar „gauri”).
In plus, marijuana sintetica sau „ierburile” de multe ori produc sincope in respiratie. Drogurile inhalante si alte antidepresive, cum ar fi heroina si analgezicele, pot incetini organismul pana in punctul in care persoana inceteaza sa mai respire.
Efectul cel mai nociv asupra cailor respiratorii si al plamanilor este cauzat de drogurile inhalabile, inclusiv marijuana, tutun si alte inhalante. Inhalarea pe nas, „trasul pe nas”, de heroina sau cocaina descompune tesutul nazal. In timp, tesutul nazal care separa pasajele nazale, septul, poate fi perforat (apar „gauri”).
In plus, marijuana sintetica sau „ierburile” de multe ori produc sincope in respiratie. Drogurile inhalante si alte antidepresive, cum ar fi heroina si analgezicele, pot incetini organismul pana in punctul in care persoana inceteaza sa mai respire.
(Cocaina)
EFECTELE CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA SISTEMULUI NERVOS
Dependenta nu este singura consecinta periculoasa a abuzului de droguri asupra creierului. Drogurile precum cocaina, inhalantele si metamfetamina pot provoca modificari ale tesutului cerebral in moduri care duc la paranoia, depresie, halucinatii si comportament agresiv.
O singura doza cu un halucinogen, cum ar fi *PCP sau ketamina, poate afecta functia motorie si poate provoca crize imediate de anxietate si pierderi de memorie. La doze mari, apare riscul de convulsii, contractii musculare severe, si stari de psihoza similare cu schizofrenia. Pe termen lung, este posibil sa apara probleme de vorbire, pierderi de memorie, ganduri de suicid, depresie, sau izolare sociala.
*PCP a fost dezvoltat initial ca anestezic pentru operatii si alte proceduri medicale pentru a opri temporar senzatia de durere a pacientului. Utilizarea lui de catre medici a fost intrerupta din cauza efectelor halucinogene, starilor de confuzie si a schimbarilor de comportament pe care le produce.
Dependenta nu este singura consecinta periculoasa a abuzului de droguri asupra creierului. Drogurile precum cocaina, inhalantele si metamfetamina pot provoca modificari ale tesutului cerebral in moduri care duc la paranoia, depresie, halucinatii si comportament agresiv.
O singura doza cu un halucinogen, cum ar fi *PCP sau ketamina, poate afecta functia motorie si poate provoca crize imediate de anxietate si pierderi de memorie. La doze mari, apare riscul de convulsii, contractii musculare severe, si stari de psihoza similare cu schizofrenia. Pe termen lung, este posibil sa apara probleme de vorbire, pierderi de memorie, ganduri de suicid, depresie, sau izolare sociala.
*PCP a fost dezvoltat initial ca anestezic pentru operatii si alte proceduri medicale pentru a opri temporar senzatia de durere a pacientului. Utilizarea lui de catre medici a fost intrerupta din cauza efectelor halucinogene, starilor de confuzie si a schimbarilor de comportament pe care le produce.