CRED
ÎN EDUCAȚIE
Loading...
Loading...
Proiectul CRED – Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți
Program de formare continuă a cadrelor didactice acreditat prin
O.M.E.N. nr. 3997 / 14. 05. 2019
Loading...
Loading...
Loading...
Activitate 2.1. Sinteză pentru activități metodice
Care este contribuţia disciplineiMatematică la formarea competenţelor-cheie din profilul de formare al absolventului?
Competenţa de comunicare în limba maternă utilizarea corectă a limbajului matematic, a termenilor matematici, selectarea informaţiei relevante, prezentarea soluţiei sau a metodei aplicate în cazul unei rezolvări de probleme, argumentarea alegerii unei metode, structurarea unor argumentări în vederea persuasiunii ş.a.m.d. Pentru realizarea acesteia se pot folosi jocuri de identificare a unor cuvinte sau a unor fraze, identificarea unor elemente în opere literare (poezii).
Comunicarea în limbi străine se realizează prin căutarea în dicţionare a unor cuvinte, termeni etc., recunoaşterea unor cuvinte în texte simple, scrise într-o limbă străină.
Competenţa de bază în ştiinţe şi tehnologii se va forma prin aplicaţii în optică, biologie, arhitectură etc.. Se poate înregistra una dintre emisiunile How is made? de pe canalul TV Discovery şi se poate discuta un proces tehnologic ce urmărește realizarea unor produse cu structură matematică. Prezentarea unor tradiţii meşteşugăreşti (ex. olărit, încondeierea ouălor de Paşte), peisagistică.
Care este contribuţia disciplineiMatematică la formarea competenţelor-cheie din profilul de formare al absolventului?
Competenţa de comunicare în limba maternă utilizarea corectă a limbajului matematic, a termenilor matematici, selectarea informaţiei relevante, prezentarea soluţiei sau a metodei aplicate în cazul unei rezolvări de probleme, argumentarea alegerii unei metode, structurarea unor argumentări în vederea persuasiunii ş.a.m.d. Pentru realizarea acesteia se pot folosi jocuri de identificare a unor cuvinte sau a unor fraze, identificarea unor elemente în opere literare (poezii).
Comunicarea în limbi străine se realizează prin căutarea în dicţionare a unor cuvinte, termeni etc., recunoaşterea unor cuvinte în texte simple, scrise într-o limbă străină.
Competenţa de bază în ştiinţe şi tehnologii se va forma prin aplicaţii în optică, biologie, arhitectură etc.. Se poate înregistra una dintre emisiunile How is made? de pe canalul TV Discovery şi se poate discuta un proces tehnologic ce urmărește realizarea unor produse cu structură matematică. Prezentarea unor tradiţii meşteşugăreşti (ex. olărit, încondeierea ouălor de Paşte), peisagistică.
Competenţa a învăţa să înveţi se va forma prin realizarea unor activităţi de documentare: elevii vor căuta lecții pe YouTube ce au ca subiect tema discutată, învață cum pot accesa Wikipedia, vor utiliza unele informaţii din ziare şi din reviste, emisiuni TV, activităţi pentru timpul liber .
Competenţa digitală este susţinută prin elemente de organizare a datelor, prin elaborarea sau citirea unor tabele sau grafice. Elevii vor folosi Microsoft Office Excel pentru a realiza tabele conform datelor obținute și vor insera diagrame după datele din tabele, vor folosi tablete și telefoane pentru a culege informații despre anumite noțiuni și a vedea imagini. De asemenea se vor posta teme și cursuri online pe grupul elevilor și se vor realiza webinarii cu elevii în care se vor discuta erorile din teme, se vor da indicații și lămuriri.
Competența antreprenoriat poate fi realizată prin proiectarea unui produs (ex. foi cu linii tipărite pentru origami, decoraţiuni pentru pomul de iarnă simetrice ), planificări resurse, financiare Marketing .
Competența sensibilizare culturală poate fi atinsă prin identificarea unor elemente culturale care presupun simetrii, motive ornamentale repetitive, realizarea lor „în oglindă”, gesturi şi mişcări simetrice în dansurile populare. Simetria în arhitectura tradiţională (ex. casa cu 2 încăperi, hol şi verandă, în formă de T). Simetria în cultura altor ţări (realizarea unor obiecte din hârtie pliată). Activităţi practice: prin plierea colii de hârtie, realizarea unor picturi simetrice.
Competenţa digitală este susţinută prin elemente de organizare a datelor, prin elaborarea sau citirea unor tabele sau grafice. Elevii vor folosi Microsoft Office Excel pentru a realiza tabele conform datelor obținute și vor insera diagrame după datele din tabele, vor folosi tablete și telefoane pentru a culege informații despre anumite noțiuni și a vedea imagini. De asemenea se vor posta teme și cursuri online pe grupul elevilor și se vor realiza webinarii cu elevii în care se vor discuta erorile din teme, se vor da indicații și lămuriri.
Competența antreprenoriat poate fi realizată prin proiectarea unui produs (ex. foi cu linii tipărite pentru origami, decoraţiuni pentru pomul de iarnă simetrice ), planificări resurse, financiare Marketing .
Competența sensibilizare culturală poate fi atinsă prin identificarea unor elemente culturale care presupun simetrii, motive ornamentale repetitive, realizarea lor „în oglindă”, gesturi şi mişcări simetrice în dansurile populare. Simetria în arhitectura tradiţională (ex. casa cu 2 încăperi, hol şi verandă, în formă de T). Simetria în cultura altor ţări (realizarea unor obiecte din hârtie pliată). Activităţi practice: prin plierea colii de hârtie, realizarea unor picturi simetrice.
Activitate 2.2.a. Sinteză pentru activități metodice
Programa școlară: Competențele specifice ca rezultate ale învățării de vizat și de evaluat prin sarcini semnificative, adecvate elevilor
Abordarea majoră a referinţelor actuale în predarea-învăţarea-evaluarea matematicii constă în mutarea accentului de la predarea de informaţii la formarea unor competenţe de aplicare a cunoştinţelor dobândite în vederea dezvoltării creativităţii elevilor, prin:
Ø dezvoltarea unor strategii didactice pornind de la competenţele specifice din programele şcolare;
Ø asigurarea continuităţii şi a progresului de la o clasă la alta, urmărind centrarea pe elev, ca subiect al activităţii instructiv-educative;
Ø asigurarea corelării între competenţele specifice şi conţinuturile învăţării, ţinând seama de nevoile de învăţare, de nivelul de vârstă al elevului şi de timpul de studiu de care dispune acesta;
Ø asigurarea coerenţei la nivelul disciplinei şi a corelării la nivelul ariei curriculare;
Ø accentuarea caracterului practic-aplicativ al demersului didactic prin eliminarea unor aspecte care îl plasau la un nivel prea teoretic.
Programa școlară: Competențele specifice ca rezultate ale învățării de vizat și de evaluat prin sarcini semnificative, adecvate elevilor
Abordarea majoră a referinţelor actuale în predarea-învăţarea-evaluarea matematicii constă în mutarea accentului de la predarea de informaţii la formarea unor competenţe de aplicare a cunoştinţelor dobândite în vederea dezvoltării creativităţii elevilor, prin:
Ø dezvoltarea unor strategii didactice pornind de la competenţele specifice din programele şcolare;
Ø asigurarea continuităţii şi a progresului de la o clasă la alta, urmărind centrarea pe elev, ca subiect al activităţii instructiv-educative;
Ø asigurarea corelării între competenţele specifice şi conţinuturile învăţării, ţinând seama de nevoile de învăţare, de nivelul de vârstă al elevului şi de timpul de studiu de care dispune acesta;
Ø asigurarea coerenţei la nivelul disciplinei şi a corelării la nivelul ariei curriculare;
Ø accentuarea caracterului practic-aplicativ al demersului didactic prin eliminarea unor aspecte care îl plasau la un nivel prea teoretic.
Astfel, este util ca în procesul didactic să se aibă în vedere:
Ø construirea unei varietăţi de contexte problematice, în măsură să genereze deschideri către diferite domenii ale matematicii;
Ø folosirea unor strategii diferite în rezolvarea aceleiaşi probleme, atunci când este cazul;
Ø organizarea unor activităţi variate de învăţare pentru elevi, în echipă şi/ sau individual, în funcţie de nivelul şi de ritmul propriu de dezvoltare al fiecăruia;
Ø construirea acelor secvenţe de învăţare care să permită activităţi de explorare/investigare la nivelul noţiunilor de bază studiate. Criteriul de asigurare a calităţii actului de predare-învăţare-evaluare este reprezentat de formarea competenţelor specifice la sfârşitul fiecărui an de studiu, precum şi de formarea competenţelor generale la sfârşitul învăţământului obligatoriu şi/ sau liceal.
Formarea şi dezvoltarea competenţelor matematice reprezintă mai mult decât a învăţa concepte matematice şi presupun procese cognitive şi metacognitive valorificate printr-o bună alegere şi construcţie a experienţelor de învăţare din cadrul procesului de predare-învăţare-evaluare. Acest proces creează oportunităţi pentru ca elevii să fie conduşi spre conexiuni între diferite teme, între abstract şi practic, iar mijloacele TIC reprezintă un avantaj important în explorarea de concepte şi relaţii matematice.
Ø construirea unei varietăţi de contexte problematice, în măsură să genereze deschideri către diferite domenii ale matematicii;
Ø folosirea unor strategii diferite în rezolvarea aceleiaşi probleme, atunci când este cazul;
Ø organizarea unor activităţi variate de învăţare pentru elevi, în echipă şi/ sau individual, în funcţie de nivelul şi de ritmul propriu de dezvoltare al fiecăruia;
Ø construirea acelor secvenţe de învăţare care să permită activităţi de explorare/investigare la nivelul noţiunilor de bază studiate. Criteriul de asigurare a calităţii actului de predare-învăţare-evaluare este reprezentat de formarea competenţelor specifice la sfârşitul fiecărui an de studiu, precum şi de formarea competenţelor generale la sfârşitul învăţământului obligatoriu şi/ sau liceal.
Formarea şi dezvoltarea competenţelor matematice reprezintă mai mult decât a învăţa concepte matematice şi presupun procese cognitive şi metacognitive valorificate printr-o bună alegere şi construcţie a experienţelor de învăţare din cadrul procesului de predare-învăţare-evaluare. Acest proces creează oportunităţi pentru ca elevii să fie conduşi spre conexiuni între diferite teme, între abstract şi practic, iar mijloacele TIC reprezintă un avantaj important în explorarea de concepte şi relaţii matematice.
Activitate 2.3.a. Sinteză pentru activități metodice
Competențele specifice ca element de bază urmărit în proiectare, corelațiile dintre elementele componente ale unui proiect didactic
Identificarea unei unităţii de învăţare se face prin tema acesteia. Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturării programei, utilizând surse diverse, este primul pas în identificarea unităţilor de învăţare în care va fi imparţită materia anului şcolar, respectiv, în organizarea unu demers didactic personalizat. Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor învaţării, formulările fiind originale ori preluate din lista de conţinuturi a programei sau din manual, formulări care denotă o întelegere profundă a scopurilor activitaţii sale, din partea profesorului, talent pedagogic, inspiraţie, creativitate. Activităţile de învăţare se construiesc prin corelarea competenţelor cu conţinuturile şi presupun orientarea către un anumit scop, redat prin tema activităţii. În momentul propunerii lor spre rezolvare elevilor, activităţile de învăţare vor fi transpuse într-o anumită formă de comunicare adecvată nivelului de vârstă. Într-o abordare pragmatică, resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru o bună desfaşurare a activitaţilor de învăţare. Astfel, profesorul va menţiona în rubrica resurse formele de organizare a clasei (tipuri de interacţiuni ale resurselor umane), mijloace de învăţământ, alocarea de timp, precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile în derularea scenariului didactic.
Competențele specifice ca element de bază urmărit în proiectare, corelațiile dintre elementele componente ale unui proiect didactic
Identificarea unei unităţii de învăţare se face prin tema acesteia. Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturării programei, utilizând surse diverse, este primul pas în identificarea unităţilor de învăţare în care va fi imparţită materia anului şcolar, respectiv, în organizarea unu demers didactic personalizat. Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor învaţării, formulările fiind originale ori preluate din lista de conţinuturi a programei sau din manual, formulări care denotă o întelegere profundă a scopurilor activitaţii sale, din partea profesorului, talent pedagogic, inspiraţie, creativitate. Activităţile de învăţare se construiesc prin corelarea competenţelor cu conţinuturile şi presupun orientarea către un anumit scop, redat prin tema activităţii. În momentul propunerii lor spre rezolvare elevilor, activităţile de învăţare vor fi transpuse într-o anumită formă de comunicare adecvată nivelului de vârstă. Într-o abordare pragmatică, resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru o bună desfaşurare a activitaţilor de învăţare. Astfel, profesorul va menţiona în rubrica resurse formele de organizare a clasei (tipuri de interacţiuni ale resurselor umane), mijloace de învăţământ, alocarea de timp, precum şi orice alte elemente pe care le consideră utile în derularea scenariului didactic.
