„Baltagul” de M. Sadoveanu

Particularități de construcție a operei

prof. Balan Mirela

Date introductive

Context literar

Opera lui M. Sadoveanu

Neamul Șoimăreștilor, 1915
Țara de dincolo de negură, 1926
Hanu Ancuței, 1928
Împărăția apelor, 1928
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă, 1929
Baltagul
Creanga de aur, 1933
Nopțile de Sânziene, 1934
Frații Jderi, 1935-1942
Divanul persian, 1940
Nada florilor, 1951
Nicoară Potcoavă, 1952

„Baltagul” de M. Sadoveanu

Prezintă concepția despre viață a țăranilor munteni, având în vedere afirmațiile critice din videoclipul atașat.

Prin țara Dornelor...

Încadrare în curent literar

REALISM

● prezența
mimesisului(reflectarea
fidelă a realității de la începutul secolului XX):
-întrepătrunderea tradiției din lumea veche, cu legile ei nescrise, și lumea modernității –capitalismul, valoarea banului, pierderea valorilor morale, instituțiile statului,
invenții precum trenul și telefonul
-aspecte monografice ale satului moldovenesc de munte: oierit, transhumanță, obiceiuri
și tradiții legate de nuntă, botez, înmormântare, port popular, familia de tip tradițional

● personajele tipologice: ciobanul invidios, complicele, neinițiatul, subprefectul, negustorul, hangița etc.

● Deși Vitoria Lipan ilustrează tiparul femeii de la țară, ea se individualizează totuși prin capacitatea de a se adapta și descurca într-o „lume a bărbaților” .

Alte tipologii romanești

Romanul „Baltagul” este și unul MITIC, prin construirea acțiunii în jurul unor mituri și legende autohtone:- balada Miorița, romanul deschizându-se cu mottoul Stăpâne, stăpâne,/Mai cheamă ș-un câne...,legenda spusă de Nechifor Lipan la petreceri despre firea oamenilor de la munte
înzestrați cu „o inimă ușoară”, capabilă să îi ajute a trece răbdători prin
suferințe și a se bucura de „datinile lor de la începutul lumii”, -și universale
(mitul lui Isis și Osiris). Prezența unor figuri asociate cu supranaturalul (vrăjitoarea, preotul), menționarea unor semne care orientează acțiunile personajului (obiecte, vise premonitorii, de exemplu soțul întors cu fața
către o apă neagră, culoarea brazilor ori oprirea vântului care o încredințează pe Vitoria că trebuie să facă popas) constituie alte elemente mitice ale romanului. Opera este un BILDUNGSROMAN prin urmărirea evoluției lui Gheorghiță Lipan.

Tematica

Aspecte monografice

Tradițiile legate de momentele importante ale vieții (botezul), dar și de viața cotidiană a celor din spațiul rural (transhumanța). Alte teme abordate sunt moartea, familia, călătoria inițiatică.

raportul credință-superstiție; rânduiala satului tradițional
atât în ceea ce privește ocupațiile gospodărești („trage până în sară fușalăi
lâna pe care ți-am pregătit-o”), cât și portul popular („catrința și cămașa”)

prezentarea ocupațiilor din satul de munte: oieritul și tăierea lemnului
În ciuda traiului greu, oamenii nu se mută la câmpie:„munteanul are rădăcini la locul lui, ca și bradul”; „locuitorii aceștia de sub brad...venind la bârlogul lor ca fiara de codru”.

Călătoria inițiatică

Mama îi explică lui Gheorghiță noile atribuții pe care i le aduce absența tatălui, încercând să-i formeze un caracter responsabil: „De-acu trebuie să te arăți bărbat. Eu n-am alt sprijin și am nevoie de brațul tău.”

Descoperirea tatălui mort îl frânge pe Gheorghiță care „zvâcnea de plâns” „ca un copil mic”. Flăcăul nu-și poate domoli spaima de a supraveghea mortul, așa că urcă din râpă, motiv pentru care este mustrat de mamă: „Vai, băiete, cum nu înțelegi tu o datorie ca asta!”

Acțiunea

Partea I

Partea a III-a Punctul cuminant

Expozițiunea
Intriga

Partea a II-a
Desfășurarea acțiunii

Deznodământul

-absența îndelungată a lui Nechifor Lipan
- îngrijorarea Vitoriei și rememorarea căsniciei lor
-prezentarea celor doi copii ai familiei
-hotărârea de a pleca împreună cu băiatul în căutarea soțului dispărut
-rânduirea celor necesare în vederea plecării
-sfințirea baltagului lui Gheorghiță

-plecarea spre Dorna
-parcurgerea traseului făcut de Nechifor Lipan
-aflarea unor vești despre el de la subprefectul Anastase Balmez și moș Pricop
-găsirea câinelui Lupu în curtea unui localnic
-găsirea osemintelor soțului în râpa dintre Suha și Sabasa

-cu ajutorul hangiței Maria Vasiliu, Vitoria naște conflicte între soțiile celor doi vinovați, slăbind încrederea unuia în celălalt
-Gheorghiță păzește osemintele tatălui
-Vitoria înștiințează autoritățile și îndeplinește datinile pentru cinstirea mortului

-la praznic femeia demască vinovații
-Calistrat Bogza se mânie
pe Gheorghiță, este lovit de acesta cu baltagul și atacat de câinele Lupu.
-Bogza își recunoaște vinovăția înainte de a muri, iar Cuțui este arestat.