ASEZARE GEOGRAFICA
Chișinău este situat pe râul Bâc, afluent al Nistrului, cu o suprafață de 120 km2. Municipalitatea cuprinde 635 km2
Orașul se află în centrul Moldovei și este înconjurat de un peisaj relativ nivelat, cu un teren foarte fertil.
Chișinău este situat pe râul Bâc, afluent al Nistrului, cu o suprafață de 120 km2. Municipalitatea cuprinde 635 km2
Orașul se află în centrul Moldovei și este înconjurat de un peisaj relativ nivelat, cu un teren foarte fertil.
ETIMOLOGIA
Originea numelui orașului este neclară. O teorie sugerează că numele ar putea proveni din cuvântul arhaic românesc chișla (care înseamnă „izvor”, „sursă de apă”) și nouă („nou”), deoarece a fost construit în jurul unui mic izvor, la colțul Pușkinului și Albișoarei străzi.
Originea numelui orașului este neclară. O teorie sugerează că numele ar putea proveni din cuvântul arhaic românesc chișla (care înseamnă „izvor”, „sursă de apă”) și nouă („nou”), deoarece a fost construit în jurul unui mic izvor, la colțul Pușkinului și Albișoarei străzi.
ISTORIA CHISINAULUI
Chişinăul este atestat documentar prima dată la 1436 în calitate de localitate, aşezată pe malurile râului Bâc. Dar acest loc a fost populat din timpuri străvechi. Arheologii au descoperit aici aşezări umane, care datează încă din epoca de piatră (35-8 mii ani î. Hr.), aşezări din epoca timpurie a fierului (sec. 10-8 î. Hr.) şi altele.De asemenea, au fost descoperite şi monede romane din sec. 4, care arată legătura populaţiei băştinaşe cu provinciile romane de la Dunărea de Jos şi nordul Mării Negre.Prima menţiune documentară a Chişinăului ca loc.A doua menţiune documentară despre Chişinău datează din 1466. Este vorba de un document de proprietate ieşit din cancelaria domnească a lui Ştefan cel Mare.n 1641 Chişinăul devine moşie mănăstirească, când Vasile Lupu, domnul Ţării Moldovei, trece moşia Chişinău în stăpânirea Mănăstirii Sfânta Vineri din Iaşi. Chişinăul a rămas în proprietatea acestei mănăstiri până în secolul 19.În sec 16, când Tighina este transformată în raia turcească, iar Bugeacul şi împrejmuirile Căuşenilor sunt în stăpânirea tătarilor, căutând căi mai sigure în drumul de la Cetatea Albă spre Iaşi, negustorii şi călătorii ocolesc centrul de ţinut Lăpuşna, trecând tot mai des prin Chişinău.
Treptat, Chişinăul devine un important centru comercial, în care se consolidează comerţul permanet, de iarmaroc. Apar cârciumele şi dughenele, creşte şi se diversifică asortimentul mărfurilor negustorilor locali.Războaiele ruso-turceşti din sec 18 şi 19 au provocat multe daune şi au ruinat oraşul.În urma răboiului ruso-turc din 1812, când spaţiul dintre Prut şi Nistru este anexat la Imperiul rus, centrul regiunii Basarabiei e stabilit la Chişinău.Oraşul îşi recapătă aspectul românesc după proclamarea Unirii cu România în 1918. Aici sunt deschise mai multe şcoli, tipografii, biblioteci, teatre. Încep să funcţioneze un şir de întreprinderi ale industriei alimentare: prima moară mecanizată, fabrica de pâine, fabrica de mezeluri, fabrica de cvas şi limonadă, fabrica de bomboane, fabrici de încălţăminte, tricotaje, fabrica de blănuri, sunt organizate expoziţii de mărfuri industriale şi maşini agricole.
Chişinăul este atestat documentar prima dată la 1436 în calitate de localitate, aşezată pe malurile râului Bâc. Dar acest loc a fost populat din timpuri străvechi. Arheologii au descoperit aici aşezări umane, care datează încă din epoca de piatră (35-8 mii ani î. Hr.), aşezări din epoca timpurie a fierului (sec. 10-8 î. Hr.) şi altele.De asemenea, au fost descoperite şi monede romane din sec. 4, care arată legătura populaţiei băştinaşe cu provinciile romane de la Dunărea de Jos şi nordul Mării Negre.Prima menţiune documentară a Chişinăului ca loc.A doua menţiune documentară despre Chişinău datează din 1466. Este vorba de un document de proprietate ieşit din cancelaria domnească a lui Ştefan cel Mare.n 1641 Chişinăul devine moşie mănăstirească, când Vasile Lupu, domnul Ţării Moldovei, trece moşia Chişinău în stăpânirea Mănăstirii Sfânta Vineri din Iaşi. Chişinăul a rămas în proprietatea acestei mănăstiri până în secolul 19.În sec 16, când Tighina este transformată în raia turcească, iar Bugeacul şi împrejmuirile Căuşenilor sunt în stăpânirea tătarilor, căutând căi mai sigure în drumul de la Cetatea Albă spre Iaşi, negustorii şi călătorii ocolesc centrul de ţinut Lăpuşna, trecând tot mai des prin Chişinău.
Treptat, Chişinăul devine un important centru comercial, în care se consolidează comerţul permanet, de iarmaroc. Apar cârciumele şi dughenele, creşte şi se diversifică asortimentul mărfurilor negustorilor locali.Războaiele ruso-turceşti din sec 18 şi 19 au provocat multe daune şi au ruinat oraşul.În urma răboiului ruso-turc din 1812, când spaţiul dintre Prut şi Nistru este anexat la Imperiul rus, centrul regiunii Basarabiei e stabilit la Chişinău.Oraşul îşi recapătă aspectul românesc după proclamarea Unirii cu România în 1918. Aici sunt deschise mai multe şcoli, tipografii, biblioteci, teatre. Încep să funcţioneze un şir de întreprinderi ale industriei alimentare: prima moară mecanizată, fabrica de pâine, fabrica de mezeluri, fabrica de cvas şi limonadă, fabrica de bomboane, fabrici de încălţăminte, tricotaje, fabrica de blănuri, sunt organizate expoziţii de mărfuri industriale şi maşini agricole.
Alley of Classics este un Complex sculptural găsit în Parcul Central Ștefan cel Mare Chișinău. Busturi de granit roșu dedicate scriitorilor de literatură română și politicienilor din Moldova.Ideea unui complex sculptural a fost lansată de sculptorul interbelic Alexandru Plămădeală. Clasicii au fost dezvăluite pe 29 aprilie 1958, în Parcul Ștefan cel Mare
Monumentul lui Ștefan cel Mare din Chișinău este al sculptorului Alexandru Plămădeală (1888-1940) și al arhitectului Alexandru Bernardazzi. Monumentul a fost inaugurat în 1927 în Grădina Publică din Chișinău.
Tradițiile culturale ale localnicilor sunt foarte interesante și interesante; una dintre principalele trăsături distinctive ale personajului este ospitalitatea. Fiecare casă va primi cu siguranță oaspeții cu pâine și sare și va oferi cel mai bun vin de casă. Oaspeții nu ar trebui să refuze aceste delicii; trebuie să fie acceptați cu recunoștință. Asigurați-vă că mulțumiți gazdei pentru întâlnire - acesta este obiceiul local. Oamenii sărbătoresc o mulțime de evenimente interesante; o masă festivă și o abundență de alimente și băuturi sunt atributele principale ale fiecărei sărbători.
Numele unor preparate locale pot părea foarte complicate turiștilor străini, dar modul de gătit este destul de simplu. Fiecare „moldovenesht” de sărbătoare, care înseamnă legume amestecate învelite în frunze de varză sau carne tocată înăbușită în bulion de legume, este servită. Brânza de casă – brynza – este întotdeauna prezentă pe masă. Vinul a rămas principala băutură de sărbătoare de sute de ani; în vacanțe, proprietarii pun la dispoziție cele mai bune vinuri de masă, numite și „Krama”.
Numele unor preparate locale pot părea foarte complicate turiștilor străini, dar modul de gătit este destul de simplu. Fiecare „moldovenesht” de sărbătoare, care înseamnă legume amestecate învelite în frunze de varză sau carne tocată înăbușită în bulion de legume, este servită. Brânza de casă – brynza – este întotdeauna prezentă pe masă. Vinul a rămas principala băutură de sărbătoare de sute de ani; în vacanțe, proprietarii pun la dispoziție cele mai bune vinuri de masă, numite și „Krama”.
Cel mai interesant loc pentru vizitatori este cartierul istoric, deoarece toate atracțiile majore și obiectele turistice sunt aici. Simbolul important al Chișinăului este Sala de Orgă situată lângă cea mai mare și mai frumoasă piață a orașului. Piața Marii Adunări Naționale a fost complet renovată recent, iar astăzi este locul tuturor evenimentelor publice și sărbătorilor majore. În inima cartierului istoric se află piața Victoriei, a cărei decor principal este un arc rafinat. Acest frumos monument a fost deschis în 1840; este dedicat marelui comandant Mihail Kutuzov.
Aproape de Piața Victoriei este un parc confortabil, care este un loc minunat pentru drumeții. De asemenea, găzduiește un important reper religios, catedrala. Construcția sa a fost finalizată la mijlocul secolului al XIX-lea. Astăzi, o parte din vechea catedrală este transformată în muzeu și găzduiește o colecție de lucrări ale artiștilor locali. În Chișinău există un număr imens de monumente religioase de diferite vârste. Dintre acestea, cele mai notabile sunt Biserica Mazarachi, Biserica Adormirea Maicii Domnului, Biserica Riscani si Biserica Buna Vestire. În general, orașul are mai mult de douăzeci de situri religioase antice.