" Ce am învăţat la chimie în clasa a 7 - a?"

Executat:Șchiopu Anghelina
Profesor:Cazacioc Nadejda

Structura atomului

Atomii sunt compuşi din protoni, neutroni şi electroni. Protonii sunt situaţi în nucleul atomului şi au sarcină electrică pozitivă. Şi neutronii sunt situaţi tot în nucleu, dar aceştia nu au sarcină electrică. Protonii şi neutronii mai sunt cunoscuţi şi sub denumirea de nucleoni. Electronii formează un larg nor electronic ce înconjoară nucleul. Aceştia sunt de aproximativ 1800 de ori mai puţin masivi decât protonii şi neutronii. Electronii au sarcină electrică negativă.

Protonii şi neutronii sunt formaţi din particule subatomice mai mici, dar acest lucru nu afectează felul în care atomii se comportă în reacţiile chimice, deci nu vom trata acest aspect în cadrul acestei prezentări. Configuraţia electronică este cea care stabileşte cum se comportă un atom în cadrul unei reacţii chimice. Atomii unui element cedează, donează sau pun în comun electroni cu alţi atomi în timpul reacţiei. Numărul de protoni nu este niciodată afectat într-o reacţie chimică. Dacă numărul protonilor dintr-un atom s-ar schimba, atunci atomul ar deveni un atom al altui element chimic. Acest lucru nu se întâmplă în reacţiile chimice.

.

.

Loading...

Sistemul periodic

Loading...

Loading...

Loading...

Caracteristica elementului conform sistemului periodic

Loading...

Elementul chimic oxigen:
1.Denumirea elementului 1.Oxigen
2.Simbolul chimic 2.O
3.Număr de ordine 3 .Numărul 8
4.Perioada 4.Perioada a II-a
5.Grupa(subgrupa) 5.Grupa a VI-a,
subgrupa principală
6.Masa atomică relativă 6.Ar(O)=16
7.Metal sau nemetal 7.Nemetal

Loading...

Loading...

Valența caracterizează capacitatea de combinare a unui atom cu un alt atom. Ea este dată de numărul electronilor cu care atomul participă la formarea legături chimice (aceștia fiind electroni de valență) și variază în funcție de atom și grupare chimică.Conceptul de valență a fost dezvoltat în cea de-a 2-a jumătate a secolului 19, fiind folosit cu succes în explicarea structurii moleculare ale compușilor organici și anorganici.

Edward Frankland

Unul din creatorii conceptului de “valență chimică”.

Valența unor elemente chimice

Tipuri de legături chimice
În general, legăturile chimice au caracter ionic și covalent, excepție făcând legăturile dintre atomi identici (acestea sunt covalente 100%). Legăturile ionice și covalente separate sunt întâlnite destul de rar. Disponibilitatea pentru o anumită legătură împarte compușii în: ionici și covalenți.
Exista legături covalente (se realizează prin unirea atomilor care pun în comun electronii). - Legături polare (intre atomi diferiți) - Legături covalente nepolare (intre atomi identici).După nivelul la care se formează legăturile, există forțe intermoleculare (între molecule) și forțe intramoleculare (în cadrul aceleiași molecule).

Legătura covalentă este legătură chimică ce presupune punerea în comun a unor perechi de electroni între atomi. Balansul stabil dintre forțele de atracție și de dispersie dintre atomi în timpul schimbului de electroni este cunoscut ca legare covalentă. Pentru multe molecule, punerea în comun de electroni permite fiecărui atom să-și formeze configurație stabilă pe fiecare strat electronic, spre o configurație electronică mai stabilă.

Legătura ionică este un tip de legătură chimică formată datorită existenței unor forțe electrostatice dintre doi ioni încărcați cu sarcini opuse. Legăturile ionice sunt adesea formate între un cation (care este adesea un metal), și un anion (care este adesea un nemetal). Legătura ionică pură nu poate exista: toți compușii ionici au un mic grad de legătură covalentă. Astfel, o legătură ionică este considerată o legătură în care caracterul ionic este mai proeminent decât caracterul covalent. Cu cât este mai mare diferența de electronegativitate între cei doi atomi care-și formează legătura, cu atât legătura este mai polară (mai ionică).

 Tabelul periodic al elementelor
Înţelegerea tabelului periodic al elementelor, construit de chimistul rus Mendeleev, este necesară pentru înţelegerea chimiei. Tabelul este compus din 18 grupe şi 7 perioade.