Loading...
Loading...
Tipuri de climaLoading...
Popescu Alexie
Clima reprezintă situația medie a elementelor meteorologice pe o suprafață întinsă și pe un interval mare de timp. Spre deosebire de vreme, care redă o imagine secvențială, într-un anumit moment, a elementelor meteorologice, clima redă o imagine mijlocie a acestor elemente, rezultată din variația lor lunară, sezonieră, anuală și multianuală. Caracterizarea climatică a unei regiuni se face pe baza analizei situației medii a următoarelor elemente:
a) factorii genetici (radiația solară, circulația maselor de aer și caracteristicile fizico-geografice);
b) elementele meteorologice, cuprinzând:
b) elementele meteorologice, cuprinzând:
• regimul termic (temperatura medie anuală, evoluția în cursul unui an, fenomenele de îngheț, temperaturile extreme ș.a.);
• regimul precipitațiilor atmosferice (medii anuale, lunare, precipitațiile maxime, minime etc.);
• regimul eolian (direcția și intensitatea vântului); la acestea se adaugă și alte elemente (presiunea, nebulozitatea, umezeala aerului, regimul termic al solului etc.), care le completează pe cele de bază (temperatura, precipitații, vânturi).
c) diferențierele regionale (regionarea climatică) și topoclimatice.
• regimul precipitațiilor atmosferice (medii anuale, lunare, precipitațiile maxime, minime etc.);
• regimul eolian (direcția și intensitatea vântului); la acestea se adaugă și alte elemente (presiunea, nebulozitatea, umezeala aerului, regimul termic al solului etc.), care le completează pe cele de bază (temperatura, precipitații, vânturi).
c) diferențierele regionale (regionarea climatică) și topoclimatice.
Formarea zonelor și a tipurilor de climă este determinată de acțiunea combinată a factorilor genetici ai elementelor meteorologice.
Zonalitatea climei terestre este determinată de forma Pământului, mișcarea de revoluție și înclinarea axei și este o expresie a repartiției inegale a radiației solare pe suprafața planetei. Factorii fizico-geografici și climatici modifică regional și local această zonalitate, complicând tipurile de climă și repartiția lor teritorială.
Zonalitatea climei terestre este determinată de forma Pământului, mișcarea de revoluție și înclinarea axei și este o expresie a repartiției inegale a radiației solare pe suprafața planetei. Factorii fizico-geografici și climatici modifică regional și local această zonalitate, complicând tipurile de climă și repartiția lor teritorială.
Tipurile de climă
Tipurile de climă îmbină caracteristicile termice ale suprafeței terestre cu regimul precipitațiilor și circulația aerului, la care se adaugă și alte influențe. Principalele tipuri de climă ale Pământului sunt: ecuatorială, subecuatorială, tropicală uscată, musonică, mediteraneană, temperat-oceanică, temperat-continentală, subpolară și polară.
Tipurile de climă îmbină caracteristicile termice ale suprafeței terestre cu regimul precipitațiilor și circulația aerului, la care se adaugă și alte influențe. Principalele tipuri de climă ale Pământului sunt: ecuatorială, subecuatorială, tropicală uscată, musonică, mediteraneană, temperat-oceanică, temperat-continentală, subpolară și polară.
Tipuri de climă: 1-ecuatorială; 2-subecuatorială; 3-musonică; 4-tropicală-uscată; 5 și 6-subtropicală; 7-temperat-oceanică; 8-temperat-continentală umedă; 9-temperat-continentală uscată; 10-subpolară; 11-polară; 12-ghețari; 13-climă alpină.
a) Zona ecuatorială
Caracteristicile acestei zone sunt determinate de bilanțul radiativ ridicat, care duce la formarea unor temperaturi ridicate, constante și la o evaporare intensă, continuă și precipitații bogate. Din această cauză, aerul are o mișcare ascendentă, continuă, creând la suprafața terestră o zonă de calm atmosferic (calmele ecuatoriale), care menține în mod constant caracteristicile elementelor meteorologice de-a lungul întregului an. Precipitațiile ridicate (3000-4000 mm/an) sunt repartizate uniform de-a lungul unui an, iar temperaturile medii de 25-75°C au variații foarte mici (1-2°) de la o lună la alta.
Caracteristicile acestei zone sunt determinate de bilanțul radiativ ridicat, care duce la formarea unor temperaturi ridicate, constante și la o evaporare intensă, continuă și precipitații bogate. Din această cauză, aerul are o mișcare ascendentă, continuă, creând la suprafața terestră o zonă de calm atmosferic (calmele ecuatoriale), care menține în mod constant caracteristicile elementelor meteorologice de-a lungul întregului an. Precipitațiile ridicate (3000-4000 mm/an) sunt repartizate uniform de-a lungul unui an, iar temperaturile medii de 25-75°C au variații foarte mici (1-2°) de la o lună la alta.
b) Zona subecuatorială
Această categorie este generată de caracterul sezonier al circulației atmosferice, pe fondul unei puternice radiații solare care determină existența unor temperaturi ridicate (de cca 28°). Deplasarea zonelor de convergență a aerului din lungul ecuatorului în emisfera nordică (o jumătate de an) și în emisfera sudică (cealaltă jumătate de an) face ca masele de aer tropical uscate, transportate de alizee să alterneze cu masele de aer ecuatoriale umede și să formeze în acest fel – sub raportul precipitațiilor atmosferice – două sezoane (unul ploios și altul secetos), diferențiate slab sub aspectul temperaturii aerului (diferențe de 4-5°).
Această categorie este generată de caracterul sezonier al circulației atmosferice, pe fondul unei puternice radiații solare care determină existența unor temperaturi ridicate (de cca 28°). Deplasarea zonelor de convergență a aerului din lungul ecuatorului în emisfera nordică (o jumătate de an) și în emisfera sudică (cealaltă jumătate de an) face ca masele de aer tropical uscate, transportate de alizee să alterneze cu masele de aer ecuatoriale umede și să formeze în acest fel – sub raportul precipitațiilor atmosferice – două sezoane (unul ploios și altul secetos), diferențiate slab sub aspectul temperaturii aerului (diferențe de 4-5°).
c) Zona musonică
Această categorie are mai mult un caracter regional decât zonal, fiind generat de circulația sezonieră a maselor de aer dinspre Oceanul Indian spre sudul și sud-estul Asiei (vara) și în sens invers (iarna), datorită încălzirii inegale a masei oceanice și continentale într-un an. Vânturile musonice aduc ploi bogate (peste 12000 mm în Assam), iar diferențierile termice sezoniere (5-7°) au loc pe fondul unor temperaturi medii ridicate (20-25°).
Această categorie are mai mult un caracter regional decât zonal, fiind generat de circulația sezonieră a maselor de aer dinspre Oceanul Indian spre sudul și sud-estul Asiei (vara) și în sens invers (iarna), datorită încălzirii inegale a masei oceanice și continentale într-un an. Vânturile musonice aduc ploi bogate (peste 12000 mm în Assam), iar diferențierile termice sezoniere (5-7°) au loc pe fondul unor temperaturi medii ridicate (20-25°).
