Book Creator

Moromeții

by Bianca Federovici

Cover

Loading...
MOROMEȚII
Loading...
VOL I
Loading...
Autor: MARIN PREDA
Comic Panel 1
Tema și viziunea despre lume
Moromeții
I.

Renunțarea la pământ pentru un motiv concret sau o pasiune de natură intelectuală reprezintă noutatea esențială adusă de Marin Preda în perioada postbelică.

II.

Romanul aparține perioadei postbelice deoarece a fost publicat în anul 1955, primul volum, respectiv 1967 pentru cel de-al doilea volum.


III. Încadrarea în curent/ mișcare/ orientare literară

Este un roman realist prin tehnici specifice acestui tip de proză:

- verosimilitate
- veridicitate
- obiectivitate

IV. Tema operei

Temele operei sunt: familia, timpul și istoria

V. Elemente ale textului narativ:

Titlul: are o funcție anticipativă, orientând lectorul spre evocare vieții unei familii.

Repere spațio-temporale:

- sâmbătă seară, noaptea spre duminică, până după-amiază
- comuna Siliștea-Gumești
Comic Panel 1
Casa copilăriei lui Marin Preda
Comic Panel 1
Casa memorială a lui Marin Preda
Comic Panel 1
VI Conflicte

- dintre tată și fiii din prima căsătorie,
- între Moromete și Catrina, soția sa,
- între Moromete și sora sa, Maria

VII Structură

- volumul I este alcătuit din trei părți
- volumul II este alcătuit din cinci părți

VIII Incipit și final

Incipit: „Timpul avea cu oamenii nesfârșită răbdare, viața se scurgea aici fără conflicte mari.”
Final: „Timpul nu mai avea răbdare.”

IX Perspectivă narativă

- obiectivă
- narator omniscient și omniprezent
REZUMAT MOROMEȚII
Cu câţiva ani înaintea celui de-al doilea război mondial, la începutul verii, familia lui, Ilie Moromete, din satul Câmpia Dunării, Siliştea-Gumeşti, se întoarce de la câmp. Astfel, vedem că băieții fug să se odihnească, fetele se duc să se scalde, iar Mormete, tatăl, rămâne singur în mijlocul bătăturii, iar apoi iese la drum cu țigara în mână. Singura, mama este nevoită să se îngrijească de treburi.
Niculae se întoarce cu uleiul de la păscut și își ajută mama la muls. Vărsându-și nervii pe Bisisica, oaia buclucașă, el îi mărturisește mamei sale că sa săturat de oi și că și-ar dori să poată merge la școală. Niculae o roagă să-l convingă pe tatăl său să dea ulei la cioban și pe el să-l lase să învețe.
Spre seară, Catrina Moromete își cheamă familia la masă. Astfel, cei opt membri ai familiilor se așează la masă după fire și neam. În timpul mesei, Achim aduce vorba despre plecarea lui la Bucureşti cu ulei, dar tatăl nu-i dă niciun răspuns. Catrina atrage atenţia asupra lui Niculae şi a dorinţei lui, dar Moromete are alte gânduri.
Sfătuindu-se cu Nilă, Moromete se hotărăşte să-l lase pe Achim să plece cu ulei la Bucureşti pentru a face rost de bani. Cel mai fericit la auzul veștii este Niculae care va scăpa în sfârșit de Bisisica. Totuși, nici cei trei fiii nu-și încap în piele de fericire și se duc la mătușa lor, Guica, cea care, de fapt, a pus la cale tot planul, să-i dea vestea cea mare.
Întrucât se hotărâse plecarea lui Achim la Bucureşti, Moromete îşi dă seama că trebuie să li se facă celor trei pe plac până la capăt şi deoarece nu puteau să mai vândă din oi, singurul lucru din care mai puteau face bani era salcâmul. Astfel, într-un răsărit de zi, Moromete îl trezește pe Nilă și îl ia cu el în grădină pentru a tăia să salcâmul mult dorit de Bălosu. Spre dimineaţă, ei reuşesc să doboare salcâmul, a căreia cădere are ecou în tot satul.
Pe o ploaie torenţială, Achim ia drumul spre Bucureşti . Fiindcă fiul său avea să se întoarcă abia la toamnă cu bani, iar Jupuitu avea să se întoarcă în câteva zile după bani, promițându-i că nu-l va mai ierta, Moromete se hotărăște să se ducă să se împrumute de la primarul Aristide.
Paraschiv și Nilă, îndemnați de Guica, vor să fugă și ei de acasă cu tot cu cai, dar se întorc din drum, simțindu-se vinovați. A doua zi, Guica se duce la Moromete acasă pentru a vedea cum va reacţiona aceasta.
Gătit cu pălăria tatălui său și cu un buchet de flori, Niculae se duce la serbarea școlară. Acolo vine și tatăl său care se află, cu mirare și emoție, că și-a dat premiul întâi la băieți. Însă, în timp ce își spune poezia, copilul este cuprins de friguri, iar tatăl este nevoit să-l ducă acasă în brațe.
Și în acest câmp familie Moromete se duce la seceriș. După ce au secerat câtva timp, membri familiile se așează la masă, Niculae aduce iar în discuție planurile sale legat de școală.
Scămosu, un negustor de găini venit de curând de la Bucureşti, îi adevereşte lui Moromete bănuiala, spunându-i că fiii lui sunt înţeleşi între ei să fugă de acasă. Presat de perceptor, Moromete este nevoit să ia din banii puși deoparte pentru școala lui Niculaie și să-și plătească taxele.
Odată ce-și da seama că fiii săi l-au trădat, tatăl intra într-o lungă criză. Pierzându-și răbdarea, Moromete pune mâna pe par și începe să dea în Paraschiv și Nilă.
După confruntarea finală, Moromete pleacă de acasă să se laude, și se întoarce abia la miezul nopții. A doua zi, când se trezește, el află de la ceilalți că băieții săi au spart lada de zestre a fetelor, au luat banii și covoarele și au fugit cu caii. Resemnat, el se dă seama, totuși, că trebuie să-și vadă mai departe de treabă, căci „timpul nu mai avea răbdare”. Astfel, în zi, el îi vinde lui Bălosu o bucată din pământul familiei iar din banii luați cumpără doi cai, plătește fonciirea, rata la bancă, datoria la Aristide și taxele de școlarizare ale lui Niculaie.
Comic Panel 1
Section Subtitle
PERSONAJE MOROMEȚII
- cei doi soți, Ilie Moromete și Catrina
- Achim
- Nilă
- Niculae
- Paraschiv
- Ilinca
- Tita
- Țugurlan
- Polina
- Birirică
- Bălosu Tudor
- Boțoghină
- Guica
- Mărioara
PrevNext